LIBfest, târg de carte și experiențe culturale organizat de Libris.ro, revine cu o ediție care analizează transformările obiceiurilor de lectură, într-un context dominat de viteză, tehnologie și AI.  Astfel, între 21 și 26 octombrie, LIBfest 2025 reunește autori și editori într-o serie de patru dialoguri despre literatură, educație, violență socială și inteligență artificială, teme care reflectă preocupările majore ale societății contemporane.

 

“Poate că oamenii citesc altfel, mai selectiv, dar nevoia de a înțelege lumea prin povești rămâne constantă. Cititul nu este un obicei care dispare, ci o formă care evoluează odată cu noi. LIBfest 2025 aduce în prim-plan felul în care lectura se adaptează noilor forme de atenție, de învățare și de relaționare, păstrând esența: capacitatea de a transforma informația în înțelegere și emoția în motivație”, a declarat Loredana Tudor, Marketing Manager Libris.

 

Patru direcții de discuție la LIBfest 2025: literatura ca oglindă a societății

 

Ediția LIBfest 2025 aduce patru seri de dialoguri care transformă lectura într-un punct de observație asupra lumii de azi: de la criza lecturii și literatura tranziției, până la femicidul documentat în paginile ficțiunii și rolul cărților pentru copii într-o eră dominată de tehnologie.

 

Astfel, LIBfest se deschide pe 21 octombrie cu dezbaterea „De ce citim mai puțin? Literatura mondială: declin sau metamorfoză”, un dialog între Dan Pleșa, editorul Vellant, scriitor și jurnalist cultural, și dr. Sever Gulea, psihiatru și blogger Libris. Discuția explorează transformările prin care trece lectura la nivel global, cum s-au schimbat obiceiurile cititorilor și dacă scăderea vizibilă a timpului dedicat cărților înseamnă, de fapt, o criză sau doar o schimbare de formă.

 

Dan Pleșa, în dialogul LIBfest cu dr. Sever Gulea: “Procesul de lectură nu este un proces social, este unul al întâlnirii cu propria ta intimitate, cu propriile tale gânduri și oamenii uneori, în special când traversează vremuri dificile, tocmai pentru că vremurile sunt dificile, refuză aceste tipuri de întâlniri între ei înșiși pentru că toată dinamica este adresată fie către supraviețuire, fie către ceea ce s-ar putea numi deconectare, adică un anumit consum cultural de o factură mai puțin intelectuală și mai mult de entertainment”.

 

 

În cea de-a doua zi, atenția se mută spre „Literatura tranziției”, o conversație între Cătălin Ranco Pițu, procuror militar și autor al unor volume care reinterpretează istoria recentă, și dr. Sever Gulea. Dialogul privește literatura ca arhivă a experienței românești post-decembriste și ca mijloc de a înțelege traumele colective ale unei generații care a trecut de la supraviețuire la adaptare.

 

“Statul român, din păcate, cu toate palierele lui, încă nu este pregătit să accepte anumite adevăruri incomode din decembrie 1989.  Chiar dacă adevărul este pe alocuri incomod sau chiar foarte incomod, el trebuie spus și asumat în totalitate, pentru că, doar în acest fel, societatea noastră poate progresa. Asumarea adevărului duce și la o curățare cu privire la karma noastră ca națiune”  spune Cătălin Ranco Pițu, în dialogul cu Sever Gulea din cadrul LIBfest.

 

A treia zi este dedicată copiilor și viitorului lecturii, prin tema „Literatura pentru copii în era AI”. Invitatul principal este Alec Blenche, unul dintre cei mai citiți și îndrăgiți autori români de carte pentru copii, prezent constant în topurile Libris. Cărțile sale inspiră curiozitate, empatie și imaginație. În dialog cu Augusta Oniță-Bagoly, managerul Librăriei Libris Șt. O. Iosif, Alec Blenche vorbește despre interesul copiilor pentru povești și despre provocarea de a păstra vie imaginația în era tehnologiei.

 

Alec Blenche, în dialogul din cadrul LIBfest: “Copiii sunt obișnuiți acum cu multă tehnologie și își petrec mult timp în zona virtuală, iar noi, ca autori, trebuie să facem ceva să venim înspre ei. Mi-am dat seama că pentru a ajunge mai aproape de copii trebuie să vorbesc mai bine limbajul lor, să se regăsească mai bine în dialogurile din carte, în personajele din carte. Copiii nu înțeleg dacă nu vorbești pe limba lor.”

 

Seria se încheie vineri, 24 octombrie, cu un subiect puternic și incomod: „Femicidul nu e ficțiune”, o discuție între Anamaria Manolescu, editor Nemira Fiction, și dr. Sever Gulea, despre felul în care literatura reflectă și confruntă realitățile violenței domestice. Dincolo de statistică și știri, tema ridică o întrebare dureroasă, dar necesară: ce rol are literatura atunci când viața reală depășește orice poveste?

 

“E încă problematic faptul că multe dintre familii, partenere care au acuzat violență la domiciliu refuză instituirea ordinului de protecție; preferă ca partenerul lor să fie adus la spital sau să fie luat în custodia autorităților” remarcă dr. psihiatru Sever Gulea în dialogul cu Anamaria Manolescu din cadrul LIBfest.

 

Lectura, ca formă de reziliență. Peste 800.000 de titluri și reduceri de până la 80%

 

Ediția de toamnă a LIBfest 2025 vorbește despre lectură ca exercițiu de reziliență intelectuală și emoțională, într-o perioadă în care adaptarea, învățarea continuă și discernământul devin abilități extrem de importante. Prin temele propuse, LIBfest creează un dialog între cultură, educație și tehnologie, oferind publicului o perspectivă amplă asupra modului în care literatura răspunde provocărilor lumii contemporane.

 

“Prin temele din acest an, LIBFest aduce în prim-plan o serie de subiecte actuale, dar și responsabilitatea pe care lectura o are în cultivarea empatiei și a gândirii critice. De la literatura care denunță abuzul, la cea care educă și inspiră, fiecare carte devine o formă de înțelegere a lumii”, a completat Loredana Tudor. 

 

Pe lângă sesiunile de dialog, participanții pot descoperi în perioada 21–26 octombrie o ofertă extinsă de carte, peste 800.000 de titluri de la cele mai importante edituri din România și din străinătate, disponibile cu reduceri de până la 80%.

 

Vizitatorii pot achiziționa volume cu autograf, colecții premium și recomandări curatoriate de echipa Libris.ro. Evenimentul se desfășoară online, iar sesiunile pot fi urmărite pe platforma Libris.ro, dar și pe paginile de Facebook și YouTube ale Libris.ro, accesul fiind gratuit.

 

Programul complet este disponibil pe www.libris.ro/libfest.

 

Despre LIBRIS

 

Afacere 100% românească, Libris a intrat pe piața de carte în 1991, cu librăria St. O. Iosif din Brașov. În 2009, este lansat Libris.ro care a devenit nume de referință pe segmentul de librării în România.

 

În toți acești ani, Libris și-a asumat activ un rol de susținător al lecturii și a derulat campanii numeroase în acest sens. Din 2019, Libris a demarat proiectul CarteTeca, prin care dotează unități de învățământ din România cu volume actuale, care să-i atragă pe copii și adolescenți către lectură.